Joia trecută, după o pauză concertistică de mai bine de două săptămâni, oraşul de sub poalele Feleacului a avut parte de o zi specială cu două evenimente folk, ambele cu artişti clujeni.

Spuneam cuiva zilele trecute că nu aş da Clujul pe nimic, m-am născut aici şi totuşi oraşul mă surprinde în fiecare zi, îmi place să respir aer de Cluj, îmi plac oamenii mult de tot, cred că spiritul clujeanului e molipsitor, pentru că, deşi suntem invadaţi în cea mai mare pare a anului de studenţi de prin toate părţile ţării, aici toţi par la fel: calzi, blânzi, haioşi, pătrunşi de spiritul specific ardeleanului.

M-am bucurat tare de iniţiativa celor de la Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură, în parteneriat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, care au organizat împreună săptămâna trecută un eveniment din acelea de care Clujul duce mare lipsă.

În ton cu starea mea de bine (indusă de un puric mare povestitor, pe numele lui Dan, pe care l-am devorat înainte să ies din casă  ), am găsit oraşul, deşi învăluit într-o căldură apăsătoare, plin de viaţă. Din Piaţa Muzeului, unde i-am ascultat pe Florin Toloargă, Mishu Călian, Ionuţ Mangu, Adriana Andreica şi Emeric Imre, într-un decor diferit de cel obişnuit, am pornit în mare grabă spre Music Pub, destinaţia finală a serii, ca să-i ascultăm pe cei de la Emeric Set.

Prima repriză de cântece a început cu piesa Jurământ, dar din păcate cu un Imi, deşi încălzit la cântarea de mai devreme, acoperit aproape în întregime de sunetul prea puternic al tobelor. Problemele de sunet au persistat pe tot parcursul concertului, clapele se auzeau prea slab, iar versurile melodiilor le auzeam mai degrabă datorită glasurilor din sală care fredonau fiecare vers. Personal am trecut peste acest inconvenient, care pare că face parte din “peisaj” şi din păcate rar mi-a fost dat să particip la un concert de muzică folk cu o sonorizare bună. Am avut însă noroc cu un Imi pus pe cântat şi făcut glume care, alături de colegii săi, Sorin Zamfir, Gabi Ghita, Adelina Bolot (Răzvan Krivaci, din păcate, absent de data asta) şi un public numeros (multe feţe cunoscute din beciul nostru cel roşu) a făcut ca seara să fie una faină şi atmosfera caldă.

Am ascultat în continuare Of, Doamne, ceaţa e târzie, Rană şi cuţit, Oraţie de nuntă şi Scrisoare supărată şi m-am bucurat să aud că trupa lucrează deja în studio, unde au înregistrat deja trei piese şi se pregătesc pentru lansarea unui album, în toamna acestui an.

În pauza făcută de Emeric Set ne-au cântat tinerii noştri clujeni, Ionuţ Mangu cu piesele Către stele şi Haşuri, Adriana Andreica cu Frunza şi Ramura întârziată şi Florin Toloargă cu pseudopiesa (cum el singur a numit-o) Spre cabană.

Nu după mult timp, nebunul de alb a revenit pe scenă alături de trupă, am cântat în cor cu ei  Iluzii, Pereche în potop, Ramuri de lumină, Bună variantă rea, Iluzia unei insule, Condamnare la toamnă, muuuuuuuult aşteptatul Războooooooi şi Condamnare.

În încheierea serii ne-am delectat cu piese de colecţie marca Mishu Călian: Mitel, Viteza sângelui meu, piesă pe care nu mă mai satur să o ascult, Întârziat şi Scrum. Iar ultimul, dar nu cel din urmă dintre cei care ne-au oferit o joie aşa de muzicală a fost moroşanul Ducu Hotima. Acompaniat, de la un moment dat de Magda Puskas, Ducu ne-a cântat piese cunoscute de toată lumea  (din repertoriul unor artişti folk consacraţi sau aduse de la el de acasă, de pe meleaguri moroşene) precum Ai, hai, Ulciorul, Sala de aşteptare, Nu-i lumină nicări, Ana şi Baladă fulgerată de vânt.

În concluzie, am avut parte de o seară de folk reuşită, în ciuda problemelor de natură tehnică (care sperăm din tot sufletul ca în timp să se remedieze), cu o sală plină de oameni veniţi special la concert şi o scenă pe care s-au perindat mulţi artişti autohtoni, o seară cu folk a la Cluj cum nu mai avusesem parte de ceva timp şi de care aveam cu siguranţă nevoie.

Galerie foto - Clujul are farmec  :

[View with PicLens]

12►

Galerie foto - Emeric Set  :

[View with PicLens]