31 ianuarie 2011 – Mircea Bodolan – Asta nu-i povestea mea
‘Neaţa bună tuturor! Începem o nouă săptămână cu un cântec de dragoste interpretat de Mircea Bodolan, alături de Sandu Dimitrescu (bas).
„Asta nu-i povestea mea” este o piesă destul de recentă, compusă de artist pe versurile soţiei sale, Anca Bodolan.
Audiţie plăcută şi o săptămână uşoară!
Asta nu-i povestea mea
Versuri: Anca Bodolan
Muzica: Mircea Bodolan
A fost ca niciodată, ca nicăieri a fost
Un prinţ frumos şi singur, şi trist şi fără rost,
Vrăjit de floarea cu miresme de coral,
Zadarnică dorinţă înspre mal.
Şi prinţul fără nume, vrăjit parcă era
Să nu poată să plece, să nu poată să vrea.
Închis într-o corolă de însăşi floarea sa,
Legat de ea să nu poată să vrea.
Cu pleoapa-nchide ochiul şi leagăn-a visare
Şi scoica îşi inchide coroana ei în mare.
El -- perlă nestemată, închisă în castel,
Ea -- şi mormaânt şi viaţă pentru el.
R: Viaţa-i tristă-n lumea asta rea,
Bine e că nu-i povestea mea.
Viaţa-i tristă-n lumea asta rea,
Bine e că nu-i povestea mea.
Povestea-i fără sens, căci sensu-i nepătruns,
Şi clipele de vrajă în asfinţit s-au scurs,
Când prinţul din adâncuri de perlă din castel
Împodobea pe deget un inel.
Şi prinţul din adânc de mare a oftat
Când sufletul în perlă iubitei şi-a lasat.
Şi-n urmă-i trist şi singur s-a stins într-un surâs,
Iar pasărea în colivii a plâns.
A fost ca niciodată, ca nicăieri a fost
Un prinţ frumos şi singur, şi trist şi fără rost,
Ce dacă el ştia că-i rea între femei
Când străluceşte doar pe mâna ei?
R: Viaţa-i tristă-n lumea asta rea,
Bine e că nu-i povestea mea.
Viaţa-i tristă-n lumea asta rea,
Bine e că nu-i povestea mea.