„Vama Veche nu mai e ce a fost”  e deja o vorbă pe care mulţi s-au plictisit să o mai spună, ori să o mai audă. O tot repet şi eu de câteva sezoane încoace, dar  parcă tot nu-mi vine să cred unde s-a ajuns şi ce am găsit anul acesta aici. Pe lângă multe alte transformări, deloc inspirate, unul dintre lucrurile care m-a frapat de data asta a fost muzica ce răsună prin Vamă. Dacă până şi „Stuff”-ul s-a „virusat” cu muzici pe care nu-mi imaginam cu ceva vreme în urmă că am să le aud vreodată aici, situaţia e putredă de tot.  În ceea ce mă priveşte , nu ştiu dacă mai merită să-mi consum zile de concediu pentru a veni aici.

Cât despre Folk You, situaţia este aceeaşi. Festivalul acesta se tot transformă de la an la an şi, încet încet, lucrurile o iau într-o direcţie deloc agreată de cei care au fost, la început, publicul lui ţintă.

La finalul primei seri, am rămas cu un gust amar pe care îl simt în continuare şi acum, în timp ce încerc să consemnez cele văzute/auzite în ajun. De vină au fost mai multe aspecte, dar capacul a reuşit să îl pună Florin Chilian cu un comportament cum nu mi-am imaginat că-mi va fi dat să văd vreodată la un concert de muzică folk.

Dar să nu anticipez. Le voi lua pe rând, încercând să fac o scurtă prezentare „la cald” a ceea ce s-a întâmplat aseară la Folk You 2011.

Pe scena festivalului au urcat: Strada Mare, Claudia Ciobanu, Jonathan David, Magda Puskas şi Vali Moldovan, Zoia Alecu, Basorelief, Adrian Sărmăşan (acompaniat de Jimmy Laco şi Laci Kovacz), Tudor Gheorghe,  Mircea Vintilă şi Brambura, Florin Chilian şi Zdob şi Zdub.

Din punct de vedere artistic, prima parte a serii s-a desfăşurat bine. Fără performanţe notabile sau cine ştie ce mari noutăţi, e drept. Dar şi fără mari greşeli. Câţiva artişti au reuşit să creeze o atmosferă chiar frumoasă, de care îmi era dor.

Dintre juniori, Claudia Ciobanu, pentru prima oară prezentă pe scena festivalului, s-a descurcat foarte bine. Emoţiile, dacă au fost, nu s-au văzut. Stăpână pe sine şi naturală, tânăra artistă a avut o interpretare bună.  A prezentat în primă audiţie şi o piesă nouă („Lasă-mă”), lucru de apreciat.

Magda Puskas şi Vali Moldovan  au creat o atmosferă faină iar publicul a reacţionat foarte bine la recitalul celor doi. Au încheiat cu „Şi totuşi există iubire”,cântat în memoria Tatianei Sepa,  moment emoţionant pe care publicul l-a primit ridicat în picioare, în semn de respect.

Recitalul Zoiei Alecu a fost şi acesta primit cu căldură. Artista a cântat câteva piese de pe fiecare dintre cele două albume şi a încheiat, după bunul obicei, cu un cântec din repertoriul Mariei Tănase, interpretat a capella.

Trupa Basorelief, deşi non folk, a constituit un moment interesant al serii. Un rock-jazz instrumental, cântat de muzicieni pricepuţi. Din păcate, reacţia publicului a fost cam lipsită de entuziasm (de vină, cred eu, trebuie să fie şi amestecul prea mare de genuri din programul festivalului, amestec care pe mulţi i-a făcut exagerat de reticenţi la orice nu se încadrează in limitele folkului).

Mircea Vintilă a fost şi el în formă bună. Având trupa cu el, a cântat fără negativ, lucru de care îmi era dor. Piesele au fost aceleaşi pe care le ştim cu toţii, nu a adus nici el vreo noutate în playlist, e drept. Dar, publicul s-a simţit bine, a dansat şi a fredonat fiecare  refren. Per ansamblu, un recital reuşit.

Cam acestea au fost, din punctul meu de vedere, momentele bune ale serii, demne de menţionat.

La polul opus, categoria juniori, l-am situat pe Jonathan David, venit nu se ştie de pe ce meleaguri străine, ca să ne cânte mai mult coveruri. Interpretativ a fost destul de bun, dar nu am înţeles de ce era nevoie să invităm un străin cu prea puţine compoziţii proprii când sunt destui tineri mai talentaţi (interpetativ şi componistic) la noi în ţară, care nu au fost chemaţi.

La categoria veterani, Tudor Gheorghe, după prostul obicei, ne-a dat din nou lecţii (de folclor şi muzică de mahala) într-un stil teatral şi infatuat. Că, deh!, neica Tudor le ştie pe toate aşa că-i musai să ne dăscălească atunci când normal ar fi să cânte.

Dar dacă Tudor Gheorghe a „făcut pe deştepul” , Florin Chilian a reuşit să-l eclipseze total la acest capitol.

Nu aş putea spune că sunt în temă, dar cred că nici manelistii nu îşi permit să vorbească cu publicul aşa cum a făcut-o Chilian aseară. Am fost trataţi cu dispreţ şi nesimţire de un scandalagiu ce-a întrecut orice limită a bunul simţ.

Am să citez, spre exemplificare, câteva dintre frazele rostite de acesta între piesele cântate urlate aseară în faţa publicului din Vama Veche : „Aveţi ouă şi roşii la îmdemână? Că am chef să mă cert cu voi! Am văzut că unii dintre au păreri legate de fapul că va cânta Puya aici. Dar aveţi habar care post de radio a difuzat prima dată BUG Mafia?  Radio3net a făcut-o! Şi asta pentru că Moţu Pittiş a înţeles revolta aia de după blocuri, a înţeles că muzica e în schimbare, nu ca dobitocii ăştia care au păreri. …. Festivalul ăsta este integrat în Mişcarea de Rezistenţă. Că vă plac carnea sau nu vă plac, asta este situaţia … Voi ăştia care aveţi păreri, dar nu faceţi nimic, măcar duş faceţi?” … Şi multe, multe altele, care mai de care mai colorate cu vorbe urâte şi o atitudine de mahalagiu.

Nu ştiu dacă mai e nevoie de vreun comentariu. Cred că este inadmisibil ca un artist să vorbească aşa cu publicul. Eu una am rămas fără cuvinte. Pot să spun doar atât: Ruşine, Florin Chilian!

Dincolo de discursul penibil al „artistului”, interpretarea în sine a fost sub orice critică. Am avut senzaţia că îşi face treaba în bătaie de joc pentru a arăta publicului de „dobitoci” din faţa lui cam câţi bani dă pe ei.

Toate astea au fost primite cu huiduieli, înjurături sau retrageri din faţa scenei. Eu aş fi preferat să înjure lumea mai puţin şi să se plece în număr mare de la faţa locului. Cert este că reacţiile au fost negative, iar la ieşirea de pe scenă nu a avut parte de aplauze.

Înainte de a pleca nu a uitat să ne anunţe, în acelaşi stil violent de până acum, că în această seară va urca şi el pe scenă alături de Gues Who. Că a vorbit serios sau nu, vom vedea în curând.

Spectacolul s-a încheiat cu un recital Zdob şi Zdub ce a creat o atmosferă prea „incediară” şi zgomotoasă pentru gustul meu . Totuşi a fost un show bun, cel puţin pentru cei veniţi special pentru rockereală.

Organizatoric vorbind, problemele au fost cam aceleaşi pe care le-am semnalat şi anul trecut. Nici de data aceasta nu exită un prezentator care să facă introducerea artiştilor în scenă, care să ureze publicului bun  venit, să informeze asupra programului etc.  Între recitaluri, aceleaşi „necroloage”  din cauza cărora publicul nu şi-a putut chema la biss artiştii preferaţi. Singurul biss a fost făcut de Magda Puskas şi Vali Moldovan. Dar poate, în alte condiţii, ar fi fost şi altele.

Faţă de ediţia trecută, paza a fost parcă mai puţin violentă şi strictă. Măcar atât. Să vedem însă ce va fi în zilele ce vor urma.

Cam atât deocamdată de la Vama Veche. Voi reveni curând cu noi consemnări.

click aici pentru toate cronicile de la Folk You 2011

autor foto: Sorin Reck

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

12►