Bună dimineaţa din nou! Începem o nouă săptămână cu o piesă clasică din repertoriul trupei Pasărea Colibri: “Hanul lui Manuc” interpretată şi compusă de Mircea Vintilă.

Cântecul a apărut pe albumul “În căutarea cuibului pierdut” (1995), iar versurile îi aparţin poetului Adrian Păunescu.

Cu ocazia asta le reamintesc bucureştenilor că în această seară îl pot revedea pe Mircea Vintilă la clubul Expirat. Mai multe detalii despre acest concert găsiţi aici.

Vă doresc o zi frumoasă şi o săptămână uşoară!

Hanul lui Manuc
muzică: Mircea Vintilă
versuri: Adrian Păunescu

Fată frumoasă, fată straină,
Diseară am să te duc
Pentru convorbiri, pentru cină
La Hanul lui Manuc,
La Hanul lui Manuc.

R: Nu sunt trăsuri,
Nu poţi să pleci,
Secolul e douăzeci.
Nu sunt trăsuri,
Nu poţi să pleci,
Secolul e douăzeci.

Diseară să fi pregătită,
Diseară am să te duc
Pentru o cafea turceasca şi-o clştitş,
La Hanul lui Manuc,
La Hanul lui Manuc.

R: Nu sunt trăsuri,
Nu poţi să pleci,
Secolul e douăzeci.
Nu sunt trăsuri,
Nu poţi să pleci,
Secolul e douăzeci.

Nu vin haiducii, sunt ospătarii,
Dulce iubito, eu sunt,
Gândul meu află-l tu şi tâlharii,
La Hanul lui Manuc,
La Hanul lui Manuc.

R:Nu sunt trăsuri,
Nu poţi să pleci,
Secolul e douăzeci.
Nu sunt trăsuri,
Nu poţi să pleci,
Secolul e douăzeci.

Haide frumoaso, haide străino,
Dragostea mea făra leac,
Vino cu mine, surâzi şi vino,
La Hanul lui Nalbea,
La Hanul lui Nalbea.

Sunt şi trăsuri,
Poţi şi să pleci,
Mai e un mileniu până să fie
Secolul douăzeci.
Sunt şi trăsuri,
Poţi şi să pleci,
Mai e un mileniu până să fie
Secolul douăzeci.
Mai e un mileniu până să fie
Secolul douăzeci.