2 noiembrie 2011 – Poesis – Cântec şoptit

De Folkblog la data November 2, 2011   in Rubrica PIESA ZILEI

‘Neaţa bună, dragilor! Azi vă dăm trezirea cu un cântec cunoscut şi îndrăgit de cei mai mulţi dintre voi. Este vorba despre piesa ce dă titlul primului album al grupului Poesis, lansat în anul 1996: “Cântec şoptit”. Versurile îi aparţin lui Zaharia Stancu, unul dintre poeţii favoriţi ai celor doi artişti.

Şi dacă tot vorbim astăzi despre Poesis, vreau să le reamintesc clujenilor că Marius Baţu va trece în curând prin oraşul nostru. Acesta va susţine un recital în cadrul Festivalului de muzică folk pentru tineri “Invitaţie la castel” pe data de 4 noiembrie la Sala Auditorium Maximum. Mai multe detalii despre acest eveniment găsiţi aici.

Audiţie plăcută şi o zi frumoasă tuturor!

Cântec şoptit
muzica: Poesis
versuri: Zaharia Stancu
Soarele-apune, după nişte măguri
Şi răsare în flăcări din mare.

Odata am ucis o vrabie,
Am tras cu prastia-n ea si-am lovit-o,
Pe urmă o zi şi-o noapte întreagă
Am tot plâns-o si am tot jelit-o,
Pe urmă o zi şi-o noapte întreagă
Am tot plâns-o si am tot jelit-o.

Nu m-a bătut mama, nu m-a certat,
În mână ţineam o bucată de pâine,
“Degeaba”, mi-a spus, “degeaba mai plângi,
Ce-ai omorât, omorât rămâne!”,
“Degeaba”, mi-a spus, “degeaba mai plângi,
Ce-ai omorât, omorât rămâne!”.

Mai târziu am crescut flăcăiandru,
M-am îndrăgostit nebuneşte de-o fată
Nu ştiu de ce, într-o zi a murit
Şi-n altă zi a fost îngropată,
Nu ştiu de ce, într-o zi a murit
Şi-n altă zi a fost îngropată.

De mult nu mai trag cu praştia-n vrăbii,
De mult nu mai merg la nici o-ngropare,
Soarele-apune după nişte măguri
Şi răsare în flăcări din mare, hei, hei, hei,
Soarele-apune după nişte măguri
Şi răsare în flăcări din mare, hei, hei, hei,
Soarele-apune după nişte măguri
Şi răsare în flăcări din mare.


Comentariul tau :