Bine v-am regăsit! Astăzi vă propunem o piesă marca Mircea Bodolan, ce beneficiază de intervenţiile chitării electrice a lui Dan Andrei Aldea.

Alături de „După amiaza unui cântec” şi “Sat sub seceta după potop”, “Cântec de înstrăinare” a apărut pe un sigle lansat de Mircea Bodolan în anul 1979.  Muzica şi versurile aparţin artistului.

Dacă vă aflaţi în Bucureşti pe data de 15 aprilie, îl puteţi revedea pe Mircea Bodolan, alături de Marius Baţu şi Mircea Vintilă, la Universitatea Populară “Ioan I. Dalles”. Detalii găsiţi aici.

Cântec de înstrăinare
Muzică şi versuri: Mircea Bodolan

Coaptă-i floarea grâului
Din pântecul râului,
Apa verde-n os mi-adastă,
Dusă-i maică steaua noastră.

Apa dulce mă îngână,
Vorba maichii mă amână,
Îmi mângâie gândurile
Ce străbat pământurile.

Spune-mi maică cui să-i spun,
Caută-mi dadă leacul bun,
Să mă facă iar de humă,
Sa-nfrunzesc pe-un colţ de lună.

S-apuc calea dorului
Din înaltul susului,
Dor de pasăre maiastră,
Dor de casa bătrânească.

Să mă poarte Dunărea
Până-n prag de vatra mea,
Să mă pierd dintre străini,
Să vin iar, să vin iar, să vin iar printre vecini.