DragoBertzi la cinema

De Sînziana Lupaşcu la data February 27, 2010   in Rubrica CRONICUŢA CU PERIPEŢII

ducuÎn seara de 22 februarie 2010, cu ocazia sărbătorii de Dragobete, sub atentul patronaj al cunoscutului impresar Aurel Mitran, a avut loc un recital Ducu Bertzi la Cinema Patria din Bucureşti.

Având deja experienţa evenimentului anterior din seria spectacolelor de cinema (lansarea “Cântecelor de şemineu” a lui Nicu Alifantis) aşteptam cu o oarecare nerăbdare încă o experienţă asemănătoare.

Concertul s-a desfăşurat pe parcursul a două ore şi i-a avut drept invitaţi pe Mihai Neniţă, Victor Solomon şi grupul “Marmaţia” pentru a aminti de  rădăcinile maramureşene ale  lui Ducu Bertzi. Publicul nu a fost atât de numeros pe cât mă aşteptam, dar a umplut mai bine de jumătate din sală.

După o introducere scurtă, artistul şi-a început recitalul cu un cântec din Maramureş alături de grupul “Marmaţia”, pentru ca mai apoi să interpreteze împreună cu ceilalţi doi invitaţi o serie de cântece de dragoste (Pe cine şi câte cărări, Balada firului de iarbă, Şi de-a fi, Şi-aşa-mi vine câteodată, Iertările sau De mii de ori).

O altă surpriză a serii a fost un recital solo al lui Mihai Neniţă ce a câştigat o mare de aplauze din partea publicului şi ne-a oferit, încă o dată, ocazia să spunem “Jos pălăria!”. După o altă serie de piese marca Ducu Bertzi, grupul “Marmaţia” a fost reinvitat în scenă pentru a binedispune cu piese direct de la Maramu’. A urmat o încheiere foarte scurtă, fără pretenţii de biss, cu mulţumiri şi invitaţii la concertele viitoare.

Per total, a fost un spectacol curăţel, dar fără momente de neuitat, nereuşind să fie ceva unic, inedit. Au existat mici probleme de sunet, iar proiecţiile mult prea simple de pe ecranul de cinema n-au reuşit să impresioneze. Publicul a fost unul activ, asa cum se întâmplă de obicei la recitalurile unor artişti ca Ducu Bertzi,  cu piese arhicunoscute. Momentele de pe parcursul evenimentului, deşi frumoase, nu mi-au părut legate şi cred că ar fi fost nevoie de o altă organizare a lor pentru a da un efect de “umplere”.

Un plus pentru recitalul lui Neniţă,  încă un rând de aplauze pentru grupul “Marmaţia” şi tot respectul pentru organizatori. Terminând de cârcotit, a fost o seară frumoasă în care mi-a făcut plăcere să-l revăd si să-l ascult pe Ducu Bertzi alături de nişte oameni talentati şi o organizare ca la carte, de care sper sa mă bucur şi la următoarele spectacole de cinema.

 

Comentariul tau :