„Dimineaţa cântă cucu’ / Astăzi nu mă duc la lucru”, prin urmare, vă rog frumos, dacă aveţi vreo treabă urgentă cu mine, lăsaţi-o pe mai târziu, dacă vreţi să-mi transmiteţi „Sărbători fericite” telefonic la ore matinale să nu vă supăraţi pe mine dacă vă resping cu brutalitate apelul şi dacă aveţi chef de venit în vizită v-aş sfătui să o faceţi mai spre seară. Nu de alta, dar vreau să profit din plin de ziua asta liberă şi să recuperez de bine de rău orele nedormite de dragul vostru, al folkului şi mai ales de dragul de a povesti verzi şi uscate pe blogul ăsta (şi asta, de obicei la ore târzii în noapte, căci orice aş face, tot nu pot convinge muza să mă viziteze la ore mai decente   ).

E drept că nu e „o duminică ploioasă”, ci o minunată zi de luni însorită, iar masa e plină cu fel de fel de bunătăţi. Dar de ghiftuit m-am ghiftuit ieri destul, sarmale nici nu mai vreau să văd până la Craciun, aşa că nici foamea nu mă poate face să mă ridic din pat. Chiar şi cu voi vorbesc acum prin somn, aşa că nu voi mai continua, nu de alta, dar s-ar putea să o iau pe ulei. Vă las mai bine cu Mircea Bodolan să vă explice el ce am vrut să zic. O zi frumoasă, relaxantă şi cu vise cel puţin la fel de plăcute ca ale mele!