Mă iubeşte, nu mă iubeşte…

Recunosc (cu mândrie ) că între mine şi piesa asta a fost dragoste la prima… audiţie. Acorduri atât de calde, o voce fină şi-un Sorin Minghiat atât de liric. Un subtil dialog între un el care “citeşte” lupii în nisipuri fine şi-o ea ţesând cristale reci pe-un sicriu de scrum. O dragoste melancolică şi-un zâmbet ca un oftat, amintind de-un oareşce păcat…

Aşadar, o primă dimineaţă din luna lui Prier în care aburii cafelei ne învăluie fără urmă de… păcăleală şi ne revigorează pentru venirea (adevărată) a primăverii. Şi vorba usor subtilizată a cântecului: un surâs e un început. Vă dorim ibrice, filtre şi alte cele pline cu boabe, fineţuri şi tot ce-i mai bun într-o casă. Bună dimineaţa tuturor!