Comments on: Don’t think twice, it’s all right!

By: Dr. lu' peste

Dr. lu' peste — Tue, 17 Feb 2009 15:38:14 +0000

Frumos articol….Mersi….Acuma am deschis ochii si eu…

By: evoluxis

evoluxis — Tue, 28 Oct 2008 15:56:38 +0000

vrem mai multa activitate !

By: Folkblog

Folkblog — Fri, 26 Sep 2008 06:52:56 +0000

@hippipittis: multumesc de vorbe frumoase . La anul am hotarat sa-mi iau cort propriu si personal si sa stau macar doua saptamani in Vama. As sta toata vara dar nah … totusi nu pot dezerta din campul muncii

By: hippiepittis

hippiepittis — Thu, 25 Sep 2008 06:33:27 +0000

Bravo Alina
Te felicitaM in primul rand pentru gestul de a te duce in Vama. Aici e vorba atat de taria optiunii dar si de curajul transpunerii in practica.
Si in al doilea rand pentru exceptionalul articol de mai sus.
…// Iar cand va mai vine gandul de a merge in Vama urmati indemnul lui Bob Dylan :
Don’t think twice, it’s all right ! …
hippiepittis

By: Andreea

Andreea — Fri, 19 Sep 2008 08:42:21 +0000

De mult vroiam sa va scriu…desigur cu felicitarile de rigoare pentru noul numar (sau ma rog…numarul actual )! Ceea ce spui aici Alina mi se pare cunoscut…cred ca tuturor. Depinde cat de constienti suntem de ceea ce ni se intmpla, depinde de cata vointa avem sa iesim din haina aceea straina, depinde cat de obisnuiti suntem cu ea si cata comoditate ne poate impiedica sa iesim din pantecul pestelui; de multe ori pare greu de realizat. Obisninta este de multe ori mai puternica, la fel a si scuza ca “ca nu se poate” sau ca datele problemei nu permit o asemenea evadare. Uneori nici normele sociale si nici regulile informale de la nivelul grupurilor in care ne invartim nu ne permit pasirea dincolo de ei si mai ales dincolo de noi insine (ca despre asta e vorba). In fine…cam asa mi s-a intamplat mie. Eu m-am descoperit odata cu o dezradacinare…de acasa, oarecum cu de ai mei, de prietenii din copilarie, de prietenii de conjunctura. M-am descoperit cand, fiind doar eu cu mine, am fost pusa sa aleg…sa-mi aleg oamenii de care vreau sa fiu inconjurata, sa-mi aleg locurile pe care sa le frecventez, sa aleg ce sa fac cu timpul meu si in sfarsit (ca sa ajung acolo unde vroiam) sa aleg sa-mi placa muzica.
Curios e ca pana la momentul acela (acum trei ani) eu nu ascultam muzica. Poate e chiar rusinos. Zaceam in pantecul acela, simteam ca-mi lipsesc multe; simteam ca sunt altceva decat imi permit hainele acelea sa arat, haine care ma strangeau…Si am ales. Am ales oamenii frumosi care asculta si canta muzica folk; am ales oamenii care, poate nu asculta in mod deosebit folk, dar care au acel ceva din sensibilitatea si poezia muzicii folk.
De ce spun ca m-am descoperit? O mica relatare…Un coleg de facultate (pentru care am un mare respect), in timp ce se organiza o “iesire in club” mi-a spus in primele zile de cursuri ca lui nu-i place sa mearga in discoteci si cluburi. Mi s-a parut foarte foarte ciudat. Cum sa nu-i placa? Dar in ziua aceea m-am intrebat daca mie insami imi place si am realizat ca nimic din iesirile cu prietenii de odinioara nu-mi satisfacea vreo nevoie; ba din contra ma simteam nelalocul meu printre diverse piti, muzica de zguduiala corpului ma obosea si ma facea sa ma simt si caraghioasa, ca de fapt acel mult mult fum de tigara imi provoca dureri de stomac…etc. Sa n-o mai lungesc…mi-am dat seama ca nu e de mine si ca nu-mi place nici mie sa merg in cluburi. Ca sa nu mai continui cu exemplele (nu ma pot abtine sa n-o zic: o d-soara mi-a zis, vazandu-ma cu o revista Art Gallery, ca mai bine isi ia Cosmopolitan decat sa dea banii pe o revista d’aia…- nu c-as avea ceva cu genul asta de reviste…dar spun pentru ca tot vorbeam de alegeri).
Ma rog…m-am intins, dar de cand am citit acest articol mi-am propus sa va spun cum m-am descoperit si eu. Cred insa ca ne desoperim continuu si ca haine care nu sunt tocmai ale noastre vom gasi mereu de dat jos . Important e sa vrem sa ne depasim si cand simtim ca ceva nu ne mai incape sa cautam marimile noastre; desi uneori suntem nevoiti sa facem si compromisuri; si poate fi greu de spus daca aceste compromisuri merita sau nu, daca sunt sau nu indreptatite. Cert e ca nu trebuie “sa lasam visele intre ziduri sa capete riduri”. oricum mereu schimbam colivii, cum ii canta Baniciu…

By: Folkblog

Folkblog — Wed, 10 Sep 2008 19:46:14 +0000

@mishu: mai mishule, si daca-i cacat da’ macar ii cacatul tau! sa stii ca io ajunsesem sa ma balacesc in cacatul altora si chiar nu era amuzant deloc!
La ce ora trebuia sa fie apocalipsa aia? ca io o tot astept da vad ca nu mai vine
@ma’sa lu’ miciu: esti foarte draguta! mersi de felicitari, ma bucur ca ti-a placut! si promit sa nu mai intarziem in halul asta!
@miragecj: hi hi! mulţam fain mirajule! io vreau sa va obisnuiesc! sper sa ne si tina muschii!
@cantafabule: io am auzit ca s-o amanat apocalipsa asta pe 22 octombrie mi se pare. deci daca ne grabim noi mai scoatem doua numere pana atunci. mishu nu stiu ce are de gand, pe ce strazi o mai apuca da cine stie…

By: cantafabule

cantafabule — Tue, 09 Sep 2008 14:59:19 +0000

Mishule, savantii ne asigura ca maine totul va fi sigur. Asa ca ai toate sansele sa construiesti o strada noua.

By: mishu

mishu — Tue, 09 Sep 2008 12:30:18 +0000

Dumnezeu e bun, m-a ferit si ma va feri de o asemenea reprobabila situatie. Si fiecare cu strada lui, da? Oricum vine apocalipsa maine si nu mai conteaza. Ziceam asa numai de dragul discutiei.

By: miragecj

miragecj — Tue, 09 Sep 2008 09:02:27 +0000

@mishu : eu’s convinsa ca ai fii un nou ducu bertzi daca n’ai fi asa chicken .

@folkblog : foarte tare articolul, felicitari ! vezi ca ne obisnuiesti prost !

By: ma'sa lu' miciu ;)

ma'sa lu' miciu ;) — Tue, 09 Sep 2008 08:05:32 +0000

a meritat sa astept atata pt. o noua postare !
felicitari pentru realizare si felicitari pentru scriitura !